Materiale de construcții
Totalitatea materialelor care contribuie la execuția unei construcții poartă denumirea de materiale de construcții. Stabilitatea materialelor care concură la realizarea unei construcții necesită cunoașterea proprietăților lor fizico-mecanice și chimice, cât și comportarea lor la diferitele acțiuni și agenții distructivi la care sunt supuse în timpul punerii în operă și a exploatării.
Lemnul
Este unul din cele mai vechi materiale de construcție și este folosit pentru structuri de rezistență, acoperișuri, finisaje cât și pentru cofraje la betoane. Ca material de rezistență, lemnul prezintă o serie de avantaje și anume: se prelucrează ușor, se asamblează ușor cu cuie, buloane, scoabe etc.; se manipulează ușor datorită greutății specifice reduse; este un bun izolator termic și fonic; aspect frumos. Domeniul de utilizare este însă limitat datorită dezavantajelor și anume:
- se aprinde și arde ușor;
- este puțin rezistent la acțiunea apei și este atacat de insecte;
- proprietăți mecanice nesatisfăcătoare;
- dimensiunile pieselor sunt limitate atât în secțiunea transversală cât și ca lungime:
- durata de exploatare este redusă;
- prezintă defecte (noduri, crăpături).
Piatra naturală
Aceasta reprezintă amestecuri naturale din minerale care formează rocile, substanțe solide, omogene fizico-chimic, cu structură cristalină sau amorfă. Este un material des folosit în construcții și cu tradiție datorită calităților sale și anume:
- se găsește în majoritatea zonelor din țara noastră;
- are rezistență mare la compresiune și uzură;
- durabilitate în timp;
- aspect natural frumos;
- poate fi folosit atât la execuția elementelor de rezistență cât și la decorațiuni.
Betonul
Betonul este o piatră artificială, obținut prin întărirea unui amestec omogen din liant, agregat și apă. În betoane, partea activă este liantul iar partea practic inertă este amestecul de nisip și pietriș sau piatră spartă, numit și agregat. Betonul simplu, asemeni pietrei naturale, rezistă bine la uzură și compresiune dar are rezistențe mici la întindere (de 15-20 ori mai mici decât rezistența la compresiune). Betonul armat se obține prin asocierea rațională a betonului simplu cu armături de oțel sub formă de bare, plase sudate sau profiluri care conlucrează cu betonul. În această asociere, armăturile au rolul de a prelua în totalitate eforturile de întindere. Betoanele sunt foarte variate în privința proprietăților tehnice, din cauza marii varietăți a naturii componenților și a raportului acestora în amestecul de beton. Dintre clasificările betoanelor, cele mai importante sunt acelea care se referă la caracteristicile lor tehnice și anume: greutatea specifică aparentă, rezistența mecanică, permeabilitatea și gelivitatea.
Metalul
Datorită calității sale, metalul este folosit în construcții la cele mai diverse elemente de rezistență (stâlpi, grinzi, planșee), tâmplărie (uși și ferestre), rezervoare, elemente de construcții etc. În construcții se folosesc în mod curent: oțelul, fonta, zincul, cuprul și aluminiul.
Mortarele
Mortarele sunt amestecuri omogene de liant, nisip și apă care se întăresc fie prin pierderea apei fie hidraulic, în funcție de natura liantului întrebuințat. Mortarele servesc la legarea cărămizilor pentru a forma elemente de construcții și se numesc de zidărie sau la protejarea elementelor și se numesc de tencuială. În mortar, partea activă este liantul iar partea inertă este nisipul. După natura liantului folosit, se deosebesc mortare de: argilă la clădiri ușor solicitate, var simplu, var ciment, ciment cu argilă sau var; ciment folosit la zidăria din piatră sau sub apă. Agregatele folosite sunt nisipurile naturale sau obținute prin concasare.
Materiale ceramice
Produsele ceramice folosite în construcții se obțin dintr-un amestec omogenizat format din argilă, nisip și apă și după fasonare, arse la temperaturi cuprinse între 900 °C și 1400 °C Tehnologia de fabricație ale produselor ceramice cuprinde următoarele faze: prepararea amestecului omogen, fasonarea produsului, uscarea, arderea. În funcție de materia primă folosită în fabricație și de temperatura de ardere, produsele ceramice pot fi: colorate sau albe, cu structură poroasă, clincherizată sau vitrificată. Astfel, produsele ceramice cel mai des utilizate în construcții și instalații sunt:
- colorate poroase: cărămizi, țigle, tuburi;
- colorate clincherizate: clincher de fațadă, clincher de pavaj, tuburi de bazalt;
- albe poroase: faianța fină, materiale refractare;
- albe vitrificate: porțelan.
Sticla
Este un amestec complex în care componenții principali sunt: bioxidul de siliciu și silicați, complecși de sodiu, potasiu, calciu, plumb. În construcții se folosește sticla pentru:
- diverse tipuri de geamuri cu grosimi diferite, pentru ferestre;
- geamuri riglate și armate pentru luminatoare și depozite; acestea au grosimi mari și au fața striată sau respectiv înglobată în masa sa o plasă de sârmă ceea ce îi conferă rezistență la lovituri și foc;
- geamuri triplex și securit; sticla are dezavantajul că la lovire se sparge în așchii tăioase astfel încât pentru evitarea accidentelor se folosesc fie geamuri armate fie triplex sau securit. Geamul triplex este format din două foi de sticlă lipite cu un adeziv iar la spargere cioburile nu se împrăștie;
- dale pentru pereți luminoși, tip Nevada;
- profilit pentru pereți;
- geamuri termopan și izolat cu calități termoizolante;
- cărămizi din sticlă, țigle de sticlă etc.
Materiale pentru izolație
Pentru protecția elementelor de construcții la acțiunea mediului ambiant, care în unele cazuri pot produce degradarea lor se realizează diferite lucrări de izolație. Acestea pot fi:
- izolații hidrofuge sau hidroizolații care au rolul de a împiedica pătrunderea apelor în interiorul clădirii sau în elementele de construcție;
- izolații termice sau termoizolații care au rolul de a reduce pierderile de căldură prin elementele clădirii astfel încât în interiorul construcțiilor să se realizeze condiții de confort termic;
- izolații fonice care au rolul să atenueze transmisia sunetelor prin elemente de construcții și instalații în scopul realizării condițiilor de confort acustic.
Materiale hidroizolante
Materialele hidroizolante utilizate curent sunt: bitumurile, masele bituminoase preparate din bitumuri, materiale bituminoase în suluri.